Vechiul Testament
Psalmi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
Psalmi | Capitolul 48
PSALMUL 48 Al lui David.
- 1 Auziţi acestea toate neamurile, ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume:
- 2 Pământenii şi fiii oamenilor, împreună bogatul şi săracul.
- 3 Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul inimii mele pricepere.
- 4 Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu.
- 5 Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmaşilor mei?
- 6 Ei se încred în puterea lor şi cu mulţimea bogăţiei lor se laudă.
- 7 Nimeni însă nu poate să scape de la moarte, nici să plătească lui Dumnezeu preţ de răscumpărare,
- 8 Că răscumpărarea sufletului e prea scumpă şi niciodată nu se va putea face,
- 9 Ca să rămână cineva pe totdeauna viu şi să nu vadă niciodată moartea.
- 10 Fiecare vede că înţelepţii mor, cum mor şi cei neînţelepţi şi nebunii, şi lasă altora bogăţia lor.
- 11 Mormântul lor va fi casa lor în veac, locaşurile lor din neam în neam, deşi numit-au cu numele lor pământurile lor.
- 12 Şi omul, în cinste fiind, n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor.
- 13 Această cale le este sminteală lor şi celor ce vor găsi de bune spusele lor.
- 14 Ca nişte oi în iad sunt puşi, moartea îi va paşte pe ei.
- 15 Şi-i vor stăpâni pe ei cei drepţi şi ajutorul ce-l nădăjduiau din slava lor, se va învechi în iad.
- 16 Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.
- 17 Să nu te temi când se îmbogăţeşte omul şi când se înmulţeşte slava casei lui.
- 18 Că la moarte el nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui.
- 19 Chiar dacă sufletul lui se va binecuvânta în viaţa lui şi te va lăuda când îi vei face bine,
- 20 Totuşi intra-va până la neamul părinţilor lui şi în veac nu va vedea lumină.
- 21 Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte şi s-a asemănat lor.