Vechiul Testament

Psalmi | Capitolul 21

PSALMUL 21 Al lui David.

• 1 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele.
• 2 Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine.
• 3 Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel.
• 4 În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
• 5 Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat.
• 6 Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
• 7 Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
• 8 "Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el".
• 9 Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
• 10 Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu.
• 11 Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.
• 12 Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
• 13 Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
• 14 Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
• 15 Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
• 16 Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
• 17 Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
• 18 Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
• 19 Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
• 20 Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.
• 21 Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
• 22 Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea.
• 23 Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea.
• 24 Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:
• 25 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El!
• 26 Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel.
• 27 Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
• 28 Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit.
• 29 De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
• 30 Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
• 31 Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
• 32 Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
• 33 Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
• 34 Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
• 35 Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui.
• 36 Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.