Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) | Capitolul 13
Primejdioasă este unirea cu cel mândru, bogat şi puternic. Iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, purtarea bogatului cu cel sărac.
- 1 Cel care se atinge de smoală se va mânji şi cel care se însoţeşte cu cel trufaş asemenea lui va fi.
- 2 Povară mai grea decât poţi să nu ridici; aşa şi cu cel mai tare decât tine şi mai bogat nu te însoţi.
- 3 Cum se va întovărăşi oala de pământ cu căldarea? Căldarea va izbi oala, şi oala se va sparge.
- 4 Bogatul a făcut strâmbătate, şi tot el s-a mâniat.
- 5 Celui sărac i s-a făcut strâmbătate şi el se roagă pentru iertare.
- 6 Până îi vei fi de folos, va lucra cu tine; iar de vei ajunge sărac te va părăsi.
- 7 De ai, va trăi cu tine, şi te va săraci şi nu-i va fi milă.
- 8 Dacă are nevoie de tine, te va linguşi cu fel de fel de vorbe şi-ţi va zâmbi şi-ţi va da nădejde.
- 9 Va grăi ţie cele bune şi va zice: Ce-ţi trebuie? Şi te va îndatora cu ospeţele sale până ce-ţi va goli punga de două, trei ori şi mai pe urmă va râde de tine.
- 10 După aceea te va vedea şi te va părăsi şi va da din cap în faţa ta.
- 11 Ia aminte să nu te înşeli şi să nu te copleşească veselia ta.
- 12 Când te cheamă cel puternic, fă-te ca şi cum te-ai feri şi cu atât mai mult te va chema.
- 13 Nu te vârî, ca să nu fii dat afară, nici nu sta departe, ca să nu fii uitat.
- 14 Nu lungi vorba cu el, nici nu crede cuvintelor celor multe ale lui.
- 15 Că te va ispiti cu vorba cea multă şi, ca şi cum ar râde, te va întreba.
- 16 Nemilostiv este cel care nu-şi ţine cuvintele, şi nu vei scăpa de rău şi de legături.
- 17 Păzeşte-te şi foarte bine ia seama, fiindcă umbli spre căderea ta.
- 18 Tot dobitocul iubeşte pe cel asemeni sieşi şi tot omul pe aproapele său.
- 19 Tot trupul se însoţeşte cu cel de felul său şi omul se va însoţi cu cel asemenea lui.
- 20 Oare se va însoţi lupul cu mielul? Aşa şi cel păcătos cu cel cuvios.
- 21 Ce pace are leoaica cu câinele? Şi ce pace are cel bogat cu cel sărac?
- 22 Vânatul leilor sunt asinii sălbatici în pustiu; aşa şi păşunea celor bogaţi sunt săracii.
- 23 Urâtă este trufaşului smerenia; tot aşa şi bogatului îi este urât săracul.
- 24 Pe bogat, când se clatină, îl reazimă prietenii; iar cel sărac, când cade, este respins de prietenii săi.
- 25 Bogatul, când alunecă, mulţi sunt care îl sprijină; când spune cuvinte nebuneşti, îi dau dreptate.
- 26 Cel smerit a greşit, şi toii îl ceartă pe el; grăit-a înţelepţeşte, şi nu este băgat în seamă.
- 27 Bogatul a vorbit, şi toţi au tăcut, şi cuvântul lui până la nori l-a înălţat.
- 28 Săracul a grăit, şi zic: Cine este acesta? Şi de se împiedică, îl răstoarnă pe el.
- 29 Bună este avuţia la cel care este fără de păcat şi rea este sărăcia în gura celui nelegiuit.
- 30 Inima omului schimbă faţa lui ori spre bune, ori spre rele.
- 31 Faţa veselă este semn că inima întru cele bune petrece; iar aflarea înţelepciunii cere cugetare cu osteneală.