Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) | Capitolul 11
Urmările înţelepciunii.
- 1 Înţelepciunea înalţă capul celui smerit şi-l face să şadă între cei mari.
- 2 Să nu lauzi pe om pentru frumuseţea lui şi să nu te scârbeşti de om pentru chipul lui.
- 3 Mică este între cele zburătoare albina, dar rodul ei întrece orice dulceaţă.
- 4 Cu îmbrăcămintea hainelor să nu te lauzi, nici în ziua măririi să nu te trufeşti, că minunate sunt lucrurile Domnului şi ascunse faptele Lui între oameni.
- 5 Mulţi tirani au căzut pe pământ, iar cel la care nu se gândea nimeni a purtat stema.
- 6 Mulţi puternici au fost necinstiţi foarte şi cei măreţi au fost daţi în mâinile altora.
- 7 Mai înainte de a cerceta, nu huli; cunoaşte întâi şi atunci dojeneşte.
- 8 Mai înainte de a nu auzi, nu răspunde; şi nu tăia nimănui şirul cuvintelor.
- 9 Pentru lucrul care nu-ţi este de folos, nu te certa şi la judecata păcătoşilor să nu stai împreună cu ei.
- 10 Fiule! Nu te amesteca în multe lucruri,
- 11 Că de te vei amesteca în multe lucruri, nu vei fi fără de vină.
- 12 Şi de vei alerga, nu vei prinde, şi de vei fugi, nu vei scăpa.
- 13 Este câte un om care se osteneşte şi munceşte şi se sârguieşte şi cu atât mai mult este sărac.
- 14 Este câte un om slab şi fără de ajutor, lipsit de putere şi împovărat de sărăcie,
- 15 Şi ochii Domnului au căutat spre el cu bine şi l-au ridicat din smerenia lui şi au înălţat capul lui, şi s-au mirat de el mulţi.
- 16 Cele bune şi cele rele, viaţa şi moartea, sărăcia şi avuţia de la Domnul sunt.
- 17 Darul Domnului rămâne la cei binecredincioşi şi bunăvoinţa Lui în veac bine va spori.
- 18 Este câte un om care se îmbogăţeşte prin multă grijă şi zgârcenie şi aceasta este partea ostenelilor lui,
- 19 Zicând: Am aflat odihnă şi acum voi mânca din bunătăţile mele,
- 20 Şi nu ştie că vremea trece şi va muri şi le va lăsa altora.
- 21 Stai în ce te-ai făgăduit tu şi întru aceea îndeletniceşte-te şi petrece, şi intru lucrul tău sporeşte.
- 22 Nu te mira de lucrările păcătosului; nădăjduieşte în Domnul şi rămâi întru osteneala ta.
- 23 Că lesne este înaintea Domnului a îmbogăţi pe cel sărac degrabă şi fără de veste.
- 24 Binecuvântarea Domnului este plata celui credincios şi într-un ceas, degrabă, răsare binecuvântarea Lui.
- 25 Să nu zici: De ce am nevoie? Şi de acum, care va fi averea mea?
- 26 Să nu zici: Am destule, pentru ce să mă mai necăjesc de acum:
- 27 În ziua bunătăţilor este uitarea răutăţilor şi în ziua răutăţilor nu este pomenirea bunătăţilor.
- 28 Că lesne este înaintea Domnului, în ziua sfârşitului, să dea omului după căile lui.
- 29 Vremea de restrişte aduce uitarea desfătărilor şi la sfârşitul omului se vor descoperi lucrurile lui.
- 30 Mai înainte de sfârşit pe nimeni să nu-l socoteşti fericit, că în fiii săi se va cunoaşte omul.
- 31 Nu băga pe tot omul în casa ta, că multe sunt meşteşugirile celui viclean.
- 32 Potârniche închisă în coşniţă, aşa este inima trufaşului, şi ca iscoada priveşte căderea.
- 33 Că cele bune le întoarce cu viclenie în rele şi pentru cele bune te va huli.
- 34 Dintr-o scânteie de foc se înmulţeşte jarul, şi omul păcătos pândeşte sângele.
- 35 Păzeşte-te de cel răufăcător, că rele meşteşugeşte, ca nu cumva să te facă să fii pururea de batjocură.
- 36 Dacă laşi pe cel străin să locuiască la tine, el îţi va face tulburări şi te va înstrăina de la ale tale.